Europa Liberă: Aţi efectuat această vizită în SUA tocmai în ajunul aniversării a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Washinghton. În ce măsură dialogul politic e cel pe care şi-l doresc ambele părţi?
Marian Lupu: „Aş pune în evidenţă două subiecte din cele mai importante. Primul subiect vizează inaugurarea oficială a grupului pentru susţinere politică a Republicii Moldova în cadrul Congresului SUA. O acţiune importantă, fiindcă potrivit cutumelor şi procedurelor politice formarea unui asemenea grup înseamnă crearea unei platforme de a promova acţiuni de lobby a intereselor de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, fie ca este vorba de dialogul politic, fie că e vorba de relaţii comerciale, economice, proiecte investiţionale. Ne avînd un asemenea grup Moldova era mult mai puţin vizibilă. Lansarea şi înregistrarea oficială la care am participat personal ar însemna o nouă etapă calitativă în relaţiile inter parlamentare dintre ţările noastre. Din acest grup fac parte atît senatori, cît şi congresmeni, fac parte reprezentanţi atît a Partidului Democrat, cît şi a republicanilor din SUA. Asta ar însemna că pe această cale, indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale avem ferma susţinere a ambelor partide în apropierea ţărilor noastre. Şi doi la mînă, lansarea iniţiativei oficiale a unui proiect de lege privind eliminarea Moldovei de sub incidenţa amendamentului Jackson-Vanik. Un amendament care cu regret fiind prezent pînă astăzi limitează puternic oportunităţile de relaţii comercial-economice dintre ţările noastre fiindcă acest amendament nu ne permite să negociem un acord de liber schimb.”
Europa Liberă: Domnule Lupu, chiar partenerii americani caracterizează acest amendament drept o moştenire anacronică a epocii sovietice. Într-un fel părţile pledează pentru excluderea lui, dar foarte greu se elimină. De ce?
Marian Lupu: „Într-adevăr este un anacronism însă trebuie să conctatăm o realitate că RM de rînd cu alte state inclusiv foste republici a URSS se mai află sub incidenţa acestui amendament. De ce? Dincolo de partea subiectivă mai există şi nişte legităţi pe care nu le-am urmat noi. Întîi de toate, RM mulţi ani la rînd nu a fost suficient de activă pe axa dialogului cu SUA ori aceste tentative de dialog au fost mai mult sporadice şi nicidecum nu s-au încadrat într-un sistem ceea ce ar presupune un dialog permanent schimb de delegaţii, prezenţa atît a reprezentanţilor Guvernului, cît şi a Parlamentului la Washington şi vreau să vă spun că vizita de rang înalt la nivel parlamentar a fost înalt apreciată de colegii din SUA. Delegaţii de înalt nivel parlamentar vor fi la Washington nu mai puţin de două ori pe an. Fiindcă doar pe acreastă cale putem să ne facem vizibili, putem să cointeresăm partenerii americani şi să ne obţinem scopurile noastre. Lucru care cu părere de rău nu s-a întîmplat pe durata a 20 de ani.”
Europa Liberă: Dar dialogul politic trebuie să fie unul de calitate astfel încît să servească intereselor ambelor părţi, interese strategice am putea spune?
Marian Lupu: „Trebuie să fim realişti să înţelegem foarte bine că există o diferenţă mare dintre RM şi SUA. Avem o cifră de afaceri, un volum de schimburi comerciale care este extrem de mic pentru SUA. Însă în cadrul discuţiilor pe care le-am avut, am găsit puncte de tangenţă şi interese nu doar pentru RM, dar şi pentru SUA.Care ar fi aceste interese? Plecînd pe linia de a scoate RM de sub incidenţa amendamentului Jakson – vanik şi acest obiectiv am convenit că colegii şi partenerii noştri care au înregistrat aceste proiecte de legi, atît în Senat, cît şi în Camera Reprezentanţilor vor depune toate eforturile ca să fie adoptate aceste proiecte pînă în toamnă, deci pînă în perioada alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din SUA. Odată cu atingerea acestui obiectiv vom începe negocierile pentru un regim de liber schimb cu SUA. Acest regim este pe atît de important, pe cît este de important regimul noastru de acelaşi fel cu UE. Moldova va avea de cîştigat printr-un acces mult mai favorabil pe piaţa americană, scăderea costurilor pentru exporturile noastre pe piaţa americană, ori această piaţă este una foarte mare şi prezintă interes pentru producătorii moldoveni. Un regim preferianţial de liber schimb şi în paralel negocierea unui acord de evitarea dublei impuneri pe care nu îl avem încă cu SUA şi aici atenţie este o scăpare a noastră de mulţi ani va permite formarea unor condiţii favorabile pentru investitorii din SUA ca să vină să investească în RM. Fiindcă interesul SUA nu ar fi atît piaţa RM, fiindcă este una mică, însă ei sunt interesaţi de acordurile de liber schimb pe care RM le are practic cu toate statele CSI. Şi în acest fel ţara noastră ar putea să servescă drept o foarte bună platformă de sporire a exporturilor SUA în statele CSI mă refer la producerea în RM a diferitor bunuri şi servicii pe bază de investiţii americane. ”
Europa Liberă: Printre priorităţile americane în relaţiile cu Republica Moldova se regăseşte şi această dorinţă a SUA de a participa activ în formatul 5+2 al procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Deocamdată americanii se mulţumesc cu statutul de observator?
Marian Lupu: „Ceea ce numesc eu dialog politic include mai multe elemente importante pentru ţara noastră. Aici mă refer şi la componenta de influenţă americană în dialogul cu statele membre UE privind susţinerea parcursului european al ţării noastre. O altă componentă a dialogului politic este participarea SUA în formatul 5+2. partenerii americani rămîn în continuare interesaţi în participarea în procesul de negocieri, ţine de interesul comun al părţilor ca toţi cei care fac parte din formatul 5+2 să fie la acelaşi nivel de influenţă şi să aibă acelaşi statut într-un format de 7. noi mizăm foarte mult pe SUA şi în continuare în procesul de reglementare definitivă a problemei transnistrene de rînd cu UE , cu Fed. Rusă, Ucraina, OSCE şi doar acest format cu participarea inclusiv a partenerilor americani ar fi platforma care ar aduce un rezultat final pozitiv. ”
Europa Liberă: Se pare că cu excepţia Moscovei şi a Tiraspolului ceilalţi 5 actori acceptă transformarea actualei operaţiuni de pacificare într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Ce vă spun partenerii americani, e posibil de ajuns la un asemenea mandat?
Marian Lupu: „Aveţi perfectă dreptate situaţia o confirm este exact cu aţi descris-o dvs. Partenrii din Washington împărtăşesc aceeaşi viziune pe care o avem şi noi. Actualul format al forţelor de pacificatori care de fapt presupune prezenţa oamenilor înarmaţi, a forţelor armate. Acest format să fie transformat în unul de observatori civili sub mandat internaţional. Aici avem un perfect consens şi am primit asigurări că partea americană în formatul 5+2 va susţine şi va promova în continuare această poziţie care de altfel reprezintă o soluţie obiectivă şi un pas înainte în reglementarea problemei transnistrene. Şi interlocutorii noştri la Congres şi senatorii şi reprezentanţii Departamentului de Stat au dat dovadă de interes sporit în contuinuare pentru această problemă şi am venit cu asigurări că vor participa foarte activ şi mai departe în condiţiile asigurării unei soluţionări paşnice. Unde trebuie intervenţie în dialog şi bilateral pe axa Washington-Bruxelles, Washington-Moscova, Washington-Kiev pentru a identifica o cale care va duce la soluţionarea acestei probleme. Partenerii americani sunt realişti înţelegînd foarte bine că nu există soluţii imediate la acest subiect, negocierile vor cere timp şi energie, însă sunt satisfăcut prin a constata că am simţit acest angajament care rămîne a fi la cel mai înalt nivel.”
Europa Liberă: De ce acum tot mai mult se discută la Chişinău, dar şi în exterior despre o eventuală federalizare a Moldovei. Cine ar avea interes?
Marian Lupu: „Trebuie să vedem originea acestei întrebări şi trebuie să recunoaştem că o idee de federalizare a RM anterior a venit şi din partea Moscovei prin mediatorii respectivi fiind participanţi la formatul 5+2 dar să vedem realitatea asemenea idei vin şi din direcţia europeană, UE din partea unor state care ar avea acelaşi sistem politic ”
Europa Liberă: Germania ar fi cea mai interesată ţară?
Marian Lupu: „Nu doar Germania. Şi nu este cazul să vorbim despre o ţară interesată . sunt ţări care vin cu anumite propuneri cu anumite idei care le par absolut fireşti însă acest caracter firesc a ideilor date poate s-ar înscrie foarte bine în contextul unui sistem politic aşa cum există el în Germania sau în alte state a UE sau Fed. Rusă. Trebuie să ţinem cont de specificul RM. Anterior am declarat într-un interviu postului dvs. de radio că o eventuală federalizare a Moldovei ar duce la o fragilizare a construcţiei statale, fiindcă suntem la început de asemenea proiect şi statutul regiunii transnitrene în componenţa statului RM acest subiect trebuioe tratat cu multă prudenţă astfel încît să fie asigurată statalitatea RM. ”
Europa Liberă: sunteţi de acord că integrarea europeană a Republicii Moldova nu se va întîmpla niciodată atît timp cît există conflictul transnistrean?
Marian Lupu: „Este greu să spunem este acesta un adevăr absolut sau nu. Dar opinia mea personală, aşa cum simt eu realitatea în urma discuţiilor pe care le am şi cu oficialii europeni, şi cu oficialii din Statele Unite recent pare fi că această teză este una adevărată. ”
Marian Lupu: „Aş pune în evidenţă două subiecte din cele mai importante. Primul subiect vizează inaugurarea oficială a grupului pentru susţinere politică a Republicii Moldova în cadrul Congresului SUA. O acţiune importantă, fiindcă potrivit cutumelor şi procedurelor politice formarea unui asemenea grup înseamnă crearea unei platforme de a promova acţiuni de lobby a intereselor de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, fie ca este vorba de dialogul politic, fie că e vorba de relaţii comerciale, economice, proiecte investiţionale. Ne avînd un asemenea grup Moldova era mult mai puţin vizibilă. Lansarea şi înregistrarea oficială la care am participat personal ar însemna o nouă etapă calitativă în relaţiile inter parlamentare dintre ţările noastre. Din acest grup fac parte atît senatori, cît şi congresmeni, fac parte reprezentanţi atît a Partidului Democrat, cît şi a republicanilor din SUA. Asta ar însemna că pe această cale, indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale avem ferma susţinere a ambelor partide în apropierea ţărilor noastre. Şi doi la mînă, lansarea iniţiativei oficiale a unui proiect de lege privind eliminarea Moldovei de sub incidenţa amendamentului Jackson-Vanik. Un amendament care cu regret fiind prezent pînă astăzi limitează puternic oportunităţile de relaţii comercial-economice dintre ţările noastre fiindcă acest amendament nu ne permite să negociem un acord de liber schimb.”
Europa Liberă: Domnule Lupu, chiar partenerii americani caracterizează acest amendament drept o moştenire anacronică a epocii sovietice. Într-un fel părţile pledează pentru excluderea lui, dar foarte greu se elimină. De ce?
Marian Lupu: „Într-adevăr este un anacronism însă trebuie să conctatăm o realitate că RM de rînd cu alte state inclusiv foste republici a URSS se mai află sub incidenţa acestui amendament. De ce? Dincolo de partea subiectivă mai există şi nişte legităţi pe care nu le-am urmat noi. Întîi de toate, RM mulţi ani la rînd nu a fost suficient de activă pe axa dialogului cu SUA ori aceste tentative de dialog au fost mai mult sporadice şi nicidecum nu s-au încadrat într-un sistem ceea ce ar presupune un dialog permanent schimb de delegaţii, prezenţa atît a reprezentanţilor Guvernului, cît şi a Parlamentului la Washington şi vreau să vă spun că vizita de rang înalt la nivel parlamentar a fost înalt apreciată de colegii din SUA. Delegaţii de înalt nivel parlamentar vor fi la Washington nu mai puţin de două ori pe an. Fiindcă doar pe acreastă cale putem să ne facem vizibili, putem să cointeresăm partenerii americani şi să ne obţinem scopurile noastre. Lucru care cu părere de rău nu s-a întîmplat pe durata a 20 de ani.”
Europa Liberă: Dar dialogul politic trebuie să fie unul de calitate astfel încît să servească intereselor ambelor părţi, interese strategice am putea spune?
Marian Lupu: „Trebuie să fim realişti să înţelegem foarte bine că există o diferenţă mare dintre RM şi SUA. Avem o cifră de afaceri, un volum de schimburi comerciale care este extrem de mic pentru SUA. Însă în cadrul discuţiilor pe care le-am avut, am găsit puncte de tangenţă şi interese nu doar pentru RM, dar şi pentru SUA.Care ar fi aceste interese? Plecînd pe linia de a scoate RM de sub incidenţa amendamentului Jakson – vanik şi acest obiectiv am convenit că colegii şi partenerii noştri care au înregistrat aceste proiecte de legi, atît în Senat, cît şi în Camera Reprezentanţilor vor depune toate eforturile ca să fie adoptate aceste proiecte pînă în toamnă, deci pînă în perioada alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din SUA. Odată cu atingerea acestui obiectiv vom începe negocierile pentru un regim de liber schimb cu SUA. Acest regim este pe atît de important, pe cît este de important regimul noastru de acelaşi fel cu UE. Moldova va avea de cîştigat printr-un acces mult mai favorabil pe piaţa americană, scăderea costurilor pentru exporturile noastre pe piaţa americană, ori această piaţă este una foarte mare şi prezintă interes pentru producătorii moldoveni. Un regim preferianţial de liber schimb şi în paralel negocierea unui acord de evitarea dublei impuneri pe care nu îl avem încă cu SUA şi aici atenţie este o scăpare a noastră de mulţi ani va permite formarea unor condiţii favorabile pentru investitorii din SUA ca să vină să investească în RM. Fiindcă interesul SUA nu ar fi atît piaţa RM, fiindcă este una mică, însă ei sunt interesaţi de acordurile de liber schimb pe care RM le are practic cu toate statele CSI. Şi în acest fel ţara noastră ar putea să servescă drept o foarte bună platformă de sporire a exporturilor SUA în statele CSI mă refer la producerea în RM a diferitor bunuri şi servicii pe bază de investiţii americane. ”
Europa Liberă: Printre priorităţile americane în relaţiile cu Republica Moldova se regăseşte şi această dorinţă a SUA de a participa activ în formatul 5+2 al procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Deocamdată americanii se mulţumesc cu statutul de observator?
Marian Lupu: „Ceea ce numesc eu dialog politic include mai multe elemente importante pentru ţara noastră. Aici mă refer şi la componenta de influenţă americană în dialogul cu statele membre UE privind susţinerea parcursului european al ţării noastre. O altă componentă a dialogului politic este participarea SUA în formatul 5+2. partenerii americani rămîn în continuare interesaţi în participarea în procesul de negocieri, ţine de interesul comun al părţilor ca toţi cei care fac parte din formatul 5+2 să fie la acelaşi nivel de influenţă şi să aibă acelaşi statut într-un format de 7. noi mizăm foarte mult pe SUA şi în continuare în procesul de reglementare definitivă a problemei transnistrene de rînd cu UE , cu Fed. Rusă, Ucraina, OSCE şi doar acest format cu participarea inclusiv a partenerilor americani ar fi platforma care ar aduce un rezultat final pozitiv. ”
Europa Liberă: Se pare că cu excepţia Moscovei şi a Tiraspolului ceilalţi 5 actori acceptă transformarea actualei operaţiuni de pacificare într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Ce vă spun partenerii americani, e posibil de ajuns la un asemenea mandat?
Marian Lupu: „Aveţi perfectă dreptate situaţia o confirm este exact cu aţi descris-o dvs. Partenrii din Washington împărtăşesc aceeaşi viziune pe care o avem şi noi. Actualul format al forţelor de pacificatori care de fapt presupune prezenţa oamenilor înarmaţi, a forţelor armate. Acest format să fie transformat în unul de observatori civili sub mandat internaţional. Aici avem un perfect consens şi am primit asigurări că partea americană în formatul 5+2 va susţine şi va promova în continuare această poziţie care de altfel reprezintă o soluţie obiectivă şi un pas înainte în reglementarea problemei transnistrene. Şi interlocutorii noştri la Congres şi senatorii şi reprezentanţii Departamentului de Stat au dat dovadă de interes sporit în contuinuare pentru această problemă şi am venit cu asigurări că vor participa foarte activ şi mai departe în condiţiile asigurării unei soluţionări paşnice. Unde trebuie intervenţie în dialog şi bilateral pe axa Washington-Bruxelles, Washington-Moscova, Washington-Kiev pentru a identifica o cale care va duce la soluţionarea acestei probleme. Partenerii americani sunt realişti înţelegînd foarte bine că nu există soluţii imediate la acest subiect, negocierile vor cere timp şi energie, însă sunt satisfăcut prin a constata că am simţit acest angajament care rămîne a fi la cel mai înalt nivel.”
Europa Liberă: De ce acum tot mai mult se discută la Chişinău, dar şi în exterior despre o eventuală federalizare a Moldovei. Cine ar avea interes?
Marian Lupu: „Trebuie să vedem originea acestei întrebări şi trebuie să recunoaştem că o idee de federalizare a RM anterior a venit şi din partea Moscovei prin mediatorii respectivi fiind participanţi la formatul 5+2 dar să vedem realitatea asemenea idei vin şi din direcţia europeană, UE din partea unor state care ar avea acelaşi sistem politic ”
Europa Liberă: Germania ar fi cea mai interesată ţară?
Marian Lupu: „Nu doar Germania. Şi nu este cazul să vorbim despre o ţară interesată . sunt ţări care vin cu anumite propuneri cu anumite idei care le par absolut fireşti însă acest caracter firesc a ideilor date poate s-ar înscrie foarte bine în contextul unui sistem politic aşa cum există el în Germania sau în alte state a UE sau Fed. Rusă. Trebuie să ţinem cont de specificul RM. Anterior am declarat într-un interviu postului dvs. de radio că o eventuală federalizare a Moldovei ar duce la o fragilizare a construcţiei statale, fiindcă suntem la început de asemenea proiect şi statutul regiunii transnitrene în componenţa statului RM acest subiect trebuioe tratat cu multă prudenţă astfel încît să fie asigurată statalitatea RM. ”
Europa Liberă: sunteţi de acord că integrarea europeană a Republicii Moldova nu se va întîmpla niciodată atît timp cît există conflictul transnistrean?
Marian Lupu: „Este greu să spunem este acesta un adevăr absolut sau nu. Dar opinia mea personală, aşa cum simt eu realitatea în urma discuţiilor pe care le am şi cu oficialii europeni, şi cu oficialii din Statele Unite recent pare fi că această teză este una adevărată. ”
