Recent, la Ialoveni au fost inaugurate două centre de resurse pentru educaţia incluzivă. Evenimentul face parte din agenda unei conferinţe internaţionale la care s-au adunat experţi internaţionali de la Unicef, experţi locali, angajaţi din sistemul de învăţământ şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale pentru a discuta despre realităţile şi perspectivele de dezvoltare a educaţiei incluzive. Comparativ cu anul trecut, numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care au absolvit şcoala generală în acest an este aproape dublu, fiind de 77 de elevi.
În ultimii ani, tot mai mulţi copii cu cerinţe educaţionale speciale au fost incluşi în mediul şcolar, iar cadrele de sprijin care îi ajută să asimileze programul de studiu spun că, prin efortul comun al părinţilor, elevilor şi profesorilor, mediul şcolar poate deveni unul prietenos şi tolerant. La liceul din Costeşti, de doi ani, elevii cu nevoi speciale vin la centrul de resurse, unde îşi fac temele şi sunt parte a diverselor activităţi organizate de colegii de clasă.
Profesoara Liliana Borta spune că treptat elevii se conving că nu trebuie să stea în casă, de teamă că ar fi discriminaţi: „Iniţial copii erau puţin descătuşaţi, nu se orientau nici ei ce se întâmplă, ca şi noi din start, dar pe urmă, încetul cu încetul, odată cu venirea în centru după amiază, zi de zi, am început să pregătim temele pentru acasă cu dânşii, am început să ne jucăm, am mers în diferite activităţi de recreere, de aceea ei deja au căpătat încredere în noi. Merg în întâmpinare, şi-au format diferite relaţii de prietenie cu colegii voluntari ai lor, cu toţi colegii din clasă.”
De la începutul acestui an şcolar, conceptul educaţiei incluzive este aplicat şi la liceul din satul Puhoi, unde au fost integraţi 30 de copii cu cerinţe speciale.
Primarul satului, Petru Frunze, spune că la centrul amenajat în cadrul şcolii vin copiii reîntorşi în familiile biologice, după ce au trăit la case de tip internat: „Unii copii de la noi din localitate au fost plasaţi în case de copii din alte raioane ale Republicii Moldova, şi având obiectivul ca copiii să fie în preajma familiilor sale, am iniţiat o procedură de a aduce copiii acasă. Şi este un pas înainte pentru ca copiii să fie asiguraţi cu educaţie, unii chiar şi să aibă un comportament adecvat deoarece în familiile lor biologice nu au avut circumstanţe în care să deprindă un comportament adecvat faţă de societate.”
Ministrul mai zice că actualmente se lucrează la o nouă metodologie de finanţare a instituţiilor care practică educaţia incluzivă: „Fiecare şcoală va primi suplimentar bani pentru aceşti copii. Dar acestea sunt nişte cheltuieli operaţionale. Trebuie să prevedem cheltuieli şi pentru cadrul didactic de sprijin, pentru că venim cu nişte formulări noi aici. Trebuie să investim şi în infrastructură şi aici iarăşi resursele sunt limitate. Banca Mondială a venit de curând împreună cu Guvernul Japoniei cu un grant de trei milioane de dolari care v fi folosit în special pentru ajustarea infrastructurii şcolilor.”
Specialiştii în domeniu spun că odată cu adaptarea şcolilor şi crearea infrastructurii necesare pentru a aduce copiii cu nevoi speciale la şcoală, trebuie dezvoltat şi spectrul serviciilor care să vină în susţinerea familiei şi să contribuie la eliminarea prejudecăţilor din societate. Datele UNICEF arată că unul din cinci moldoveni cred că aceşti copii cu dizabilităţi ar trebui să înveţe în instituţii speciale. Experţii notează că serviciile de susţinere a persoanelor cu dizabilităţi trebuie să se extindă în întreaga republică şi nu doar în zonele de pilotare a proiectelor.
