Secretarul de stat american John Kerry a discutat situația din Ucraina la Paris cu omologul său rus Serghei Lavrov.
Vorbind la Madrid înainte de întrevederea cu Kerry din capitala Franței, Serghei Lavrov, a afirmat că Moscova nu poate ordona militarilor din Crimeea să se întoarcă în cazărmi, pentru că ei sînt trupe de „auto-apărare”, nu trupe rusești regulate.
Ministrul interimar de externe ucrainean Andrei Deșcița a declarat între timp că țara sa dorește o rezolvare pașnică a crizei.
Vorbind la Paris după o întrevedere cu șeful dipplomației franceze Laurent Fabius, Deșcița a spus că Ucraina dorește relații de bună vecinătate cu Rusia.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat că Serghei Lavrov a refuzat să se întîlnească la Paris cu minsitruk ucrainean de externe interimar la o înîlnire la așa-numitul grup al Declarației de la Budapesta, din care fac parte Washington, Londra, Moscova și Kiev.
Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a afirmat că Crimeea trebuie să rămînă parte a Ucrainei, dar că e posibil ca acestei regiuni să i acorde mai multe puteri locale.
Într-un intevriu acordat agenției Associated Press miercuri, primul de la preluarea șefiei guvernului de la Kiev, Iațeniuk a spus că o ar putea fi instituită o comisie specială care să stabilească ce fel de autonomie în plus să i se dea Republicii Crimeea.
Premierul ucrainean a dezmințit de asemenea informațiile că guvernul său ar negocia cu Statele Unite amplasarea în Ucraina unui sistem american de apărare antirachetă în schimbul unui ajutor financiar: „Nu discutăm cu guvernul Statelor Unite nici un fel de desfășurare de forțe militare”.
Declarațiile lui Iațeniuk survin în timp ce forțele rusești își mențin ocupația de facto a Crimeeii.
Comisia europeană a prezentat miercuri un pachet de ajutor economic pentru Ucraina în valoare totală de 11 miliarde de euro.
E vorba de un împrumut de 1,6 miliarde de euro, de un grant de 1,4 miliarde, de un credit de 3 miliarde de la Banca Europeană de Investiții pentru perioada 2014-2016, și de 5 miliarde de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că pachetul de ajutor este atașat de semnarea de către Ucraina a unui acord cu Fondul Monetar Internațional, și că mai mult de un miliard de euro va fi disponibil în următoarele săptămâni.
Uniunea Europeană a decis să înghețe bunurile a 18 cetățeni ucraineni responsabili de deturnare de fonduri de stat ucrainene.
Lista celor 18 va fi publicată joi în monitorul oficial al Uniunii, după care sancțiunile vor dura timp de 12 luni.
Bruxelles-ul nu a confirmat încă identitatea cetățenilor respectivi, dar surse de la Uniunea Europeană au declarat Europei Libere că pe listă s-ar afla fostul președinte Viktor Ianukovici și cei mai apropiați asociați ai săi.
Sancțiunile prevăd recuperarea fondurilor înghețate, dar nu includ și interdicția de viză, ceea ce înseamnă că persoanele vizate pot călători încă în Uniunea Europeană.
18 state membre în OSCE au decis să trimită 35 de miitari neînarmați în Ucraina, la cererea autorităților de la Kiev, anunță serviciul de presă OSCE.
Chestiunea fusese discutată la Viena marți 4 martie, în cadrul unei reuniuni comune a Consiliului Permament și a Forumului de Cooperare în Securitate.
Vizita va avea loc în temeiul Capitolului III din Documentul de la Viena din 2011, care permite primirea de vizite voluntare pentru a înlătura temerile referitoare la activități militare neobișnuite. Kievul a solicitat tuturor statelor din OSCE să trimită reprezentanți militari în perioada 5-12 martie 2014, începînd la Odesa.
Este prima oară când a fost activat acest mecanism.
Premierii din Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria au afirmat că țările lor sînt șocate de acțiunile Rusiei în Ucraina.
Într-o declarație comună semnată de polonezul Donald Tusk, cehul Bohuslav Sobotka, slovacul Robert Fico și de maghiarul Viktor Orban se spune că intervenția militară a Rusiei de acum seamănă experiențele avute de aceste țări în 1956, 1968 și 1981.
Cei patru premieri au cerut Uniunii Europene și NATO să sprjine Ucraina și să facă front comun „în fața acestei evoluții periculoase care amenință pacea și securitatea Europei”.
Liderii celor patru state membre ale UE se întîlnesc deseori în așa-numitul grup de la Vișegrad.
Cele patru țări au făcut parte din fostul bloc comunist.
Sovieticii au reprimat în sânge mișcările pro-democratice din Ungaria în 1956, și din fosta Cehoslovacie în 1968.
În 1981, liderii comuniști ai Poloniei au impus legea marțială pentru a reprima opoziția reprezentată de sindicatul Solidaritate.
Se relatează că forțele rusești au ocupat o parte a unei unități ucrainene de apărare anti-rachetă din Crimeea.
Agenția Interfax anunță că două batalioane de apărare antirachetă au fost ocupate.
Agenția France Presse citează însă un purtător de cuvânt al ministerului ucrainean al apărării cu declarația că centrul de comandă al bazei de la Evpatoria au rămas totuși sub controlul forțelor ucrainene.
Între timp, s-a anunțat că poliția ucraineană urma să evacueze clădirea parlamentului local de la Donețk, pe care acum flutură steagul ucrainean. În ultimele zile pe clădire fusese ridicat drapelul rusesc, după ce fusese ocupată luni de demonstranți pro-ruși.
